„We see the heart as central to life since it pumps blood around the body. The brain is admired for its ability to create a dazzling array of new mental images and concepts every second. But the gut, in most people’s eyes, is good for little more than going to the toilet. Apart from that, people think, it just hangs around inside our bellies, letting off a little “steam” every now and then. People do not generally credit it with any particular abilities. It would be fair to say that we underestimate our gut. To put it more bluntly, we don’t just underestimate it, we are ashamed of it—more “guilt feeling” than “gut feeling”!” (Giulia Enders – Gut, The Inside Story of Our Body’s Most Underrated Organ)

Sănătatea începe din intestine

Corpul uman, celulă cu celulă, trăiește pe bază de nutrienți, iar acești nutrienți nu sunt stocați nicăieri. Nu facem depozite de vitamina B6 în pulpa stîngă sau de magneziu în abdomenul inferior. Toți nutrienții vin din hrană, iar aceasta vine pe calea aparatului digestiv, care știe exact ce și cum are de descompus, cînd exact să trimită mai departe vitamine, enzime, minerale. Acesta este principalul motiv pentru care insist tot timpul să pui accentul pe hrană, care nu e nicidecum același lucru cu mîncarea – prima îți hrănește fiecare celulă, a doua îți umple stomacul indiferent cum.

Fluturii din stomac sunt reali

Simțim fluturi în stomac, ne înghițim sau ne vărsăm amarul, ne crapă rînza de furie sau ni se umflă pipota de nerăbdare – te-ai întrebat vreodată de ce aceste expresii leagă emoțiile de diverse componente ale aparatului digestiv? O posibilă explicație poate fi prezența sistemului nervos enteric în intestine, un sistem complex de celule nervoase care comunică permanent cu creierul. Comunicarea se face prin intermediul nervului vag, care trece prin diafragmă, printre plămîni și inimă, urcă prin esofag și gît spre creier. Există deja experimente făcute pe oameni care arată că stimularea nervului vag poate induce stări de anxietate sau nervozitate.

Localizarea sistemului nervos enteric în intestine nu este deloc întîmplătoare. Creierul trebuie să știe ce se întîmplă în corp și nu poate face asta de unul singur, fiind bine izolat și protejat de craniu, de o membrană groasă de protecție și primind întotdeauna sînge foarte bine filtrat. Intestinele, însă, sunt plasate în miezul poveștii, știu ce mîncăm pînă la ultima fărîmă, interceptează hormoni, colaborează cu sistemul imunitar pentru identificarea agenților patogeni și funcționează în simbioză cu microflora intestinală. Toate aceste procese extrag informații prețioase, care apoi sunt transmise creierului pentru interpretare.

Boala începe, asemenea sănătății, în aparatul digestiv

Primul motiv și cel mai simplu de înțeles este același ca mai sus – cu ajutorul intestinelor și procesului digestiv extragem nutrienții necesari pentru metabolismul celular. În cazul în care există blocaje sau insuficiențe oriunde de-a lungul tractului digestiv, celulele nu primesc componentele de care au nevoie pentru a funcționa.

Al doilea motiv este simbioza om-microbiom. Flora intestinală poate cîntări pînă la două kilograme și conține aproximativ 100 de trilioane de bacterii diferite. Într-un singur gram de fecale, de exemplu, există mai multe microorganisme decît oameni pe Pămînt. Toată această populație este împărțită în aproximativ 1000 de specii diferite de bacterii, la care se adaugă viruși, fungi și alte organisme unicelulare.

Bacteriile ne ajută să producem energie, vitamine, să descompunem toxine și medicamente și lucrează strîns cu sistemul imunitar pentru păstrarea integrității întregului corp. Sănătatea noastră depinde de sănătatea lor.

Ultimul motiv pe listă este colaborarea tractului digestiv cu sistemul imunitar. Peste două treimi din sistemul imunitar este localizat de-a lungul intestinului subțire. Din nou, nu întîmplător, ci pentru că aici este vama prin care intră în corp miliarde de compuși. Rolul celulelor imunitare este similar autorităților vamale – trebuie să inspecteze tot ce trece frontiera, să ștampileze de bun venit prietenii și să reacționeze la dușmani.

Suntem ceea ce absorbim și metabolizăm, nu ceea ce mîncăm

Mă repet, dar sper cu folos: suntem dependenți de nutrienți și nu există nicio altă sursă pentru ei decît hrana. Însă, oricît de echilibrate și de bogate nutritiv ne-ar fi mesele, dacă digestia este împiedicată oriunde de-a lungul canalului digestiv, nu absorbim cantități optime din necesarul pentru metabolismul celular.

Lipsa acidului clorhidric în stomac, de exemplu, duce deseori la deficiență de vitamina B12 pentru că aceasta pentru a fi absorbită (și ulterior folosită) are nevoie de factor intrinsec. Factorul intrinsec se secretă numai în prezența acidului clorhidric.

Insuficiența pancreatică cauzează malabsorbție de nutrienți – enzimele necesare digestiei și absorbției sunt secretate în cantități prea mici sau deloc, făcînd astfel ca mîncarea să iasă (aproape) așa cum a intrat. În cazul în care apar blocaje de fiere, emulsifierea grăsimilor este împiedicată, ducînd la malabsorbție de acizi grași și deficiență de vitamine liposolubile.

Stresul afectează major digestia

Nu pentru că o ia corpul razna cum aud adesea de la clientele mele, ci pentru că funcționează exact așa cum este menit să o facă. Pericolul, situațiile extreme, nesiguranța nu sunt compatibile cu procesele de care suntem dependenți pentru o viață bună pe termen lung; digestia echilibrul hormonal necesar pentru reproducere, repararea celulară pierd din importanță. Toate sunt împinse în jos pe scara priorităților, lăsînd loc acelor mecanisme care ne ajută să supraviețuim atunci pe moment, să ne salvăm. În situațiile percepute de creier și corp ca stres, prioritar este să avem energie, deci ne crește glicemia și producția de insulină, să vedem și să auzim bine, inima să primească sînge mai mult.

Tot ce ține de digestie este redus drastic într-un corp dominat de sistemul nervos simpatic. Cînd spun drastic, mă refer la situații în care numai 10% din proces este permis. Din nou, nu pentru că o ia corpul razna, ci pentru că este mult mai inteligent decît noi și știe să interpreteze semnalele din mediul în care alegem să trăim și să prioritizeze pentru supraviețuire.

Constipația și diareea nu sunt boli, ci doar simptome

Se poate întîmpla oricui, ocazional, să experimenteze oricare dintre cele două. Călătoriile, de exemplu, sunt asociate cu stări de constipație și este firesc pentru că există o sursă de stres suplimentară, se schimbă apa, mîncarea. De asemenea, poate apărea diaree temporar în urma combinării proaste a alimentelor sau ingerării unor agenți patogeni.

Semnalul de alarmă trebuie tras cu putere atunci cînd cele două devin stări cronice – săptămîni, luni, ani de zile de eliminare proastă. Diareea cronică duce invariabil la malabsorbție și deficiențe. Constipația cronică înseamnă blocaj în procesul de detoxifiere – substanțele nocive care stagnează în colon sunt reabsorbite, contribuind la blocaje hepatice și la creșterea toxicității peste tot în organism.

Insist un pic asupra constipației pentru că știu că este o problemă cu care multă lume se confruntă. Dieta deficitară nu este întotdeauna cauza pentru această situație de eliminare proastă. În apariția simptomelor de constipație pot fi implicate dezechilibre interne precum suprapopularea intestinului subțire (SIBO), insuficiența de magneziu, sensibilitatea non-celiacă la gluten, hipotiroidismul, nivelul scăzut de cortizol sau de serotonină, prea multă sau prea puțină adrenalină. Hidratarea, grăsimile, fibrele, zahărul, făinoasele sunt elementele dietetice care contribuie și ele la eliminarea incompletă sau întîrziată a reziduurilor.

Refluxul gastric nu este cauzat de prea mult acid în stomac

Refluxul este acid în locul nepotrivit, pe esofag, și este cauzat în cele mai multe cazuri de secreție insuficientă de acid gastric. Felul în care alegem să mîncăm (ritualul în sine, nu ceea ce mîncăm), lipsa magneziului și/sau sensibilitățile alimentare (cu precădere la lactoză) sunt principalele cauze pentru care se secretă puțin acid în stomac.

Sper ca cele de mai sus să te ajute să depășești conceptul simplist de mațe și să acorzi mai multă atenție și grijă organului care ne hrănește pînă la ultima celulă. În cazul în care ai nevoie de ajutor pe acest drum, îți stau la dispoziție pe email la elena@sufletpentruhrana.ro.

Să îți fie de bine!