Scriam acum ceva vreme acest articol despre ce înseamnă un stil de viață sănătos și știu din comentariile și mesajele primite că a fost punct de pornire pentru mulți dintre voi spre o viață (măcar) un picuț mai echilibrată. Ceea ce am inclus în articolul de acum trei ani este perfect valabil în continuare, doar că între timp mi-am lărgit baza de cunoștințe și simt nevoia să adaug sau să nuanțez diverse subiecte legate de hrană și stare de bine. Sper să te ajute să faci schimbări în viața ta sau măcar să-ți ridice semne de întrebare astfel încît să cercetezi mai în amănunt subiectele de interes pentru tine.

Cele mai multe dintre ideile de mai jos sunt legate de mîncare și mîncat pentru că disease begins in the gut, oricît ne-am încăpățăna să credem că nu este așa — revin cît de curînd cu un articol detaliat și pe această temă. Ce, cum, cît, cînd mănînci este important pentru sănătate în moduri atît de complexe și de greu de înțeles la o primă vedere. Nu am să intru în chimie alimentară, dar am să-ți pun în scris sugestii simple, de pus în aplicare zi de zi și cu însemnătate mare pe termen lung.

Caloriile

Uită de ele! Principiul Calories In – Calories Out a fost demontat de foarte multă vreme și s-a demonstrat prin multiple studii că organismul uman are nevoie de mult mai mult decît energie sub formă de calorii. La mijloc sunt dinamici complexe care reglează nevoia de energie, procese biologice care fac deosebirea clară între calorii goale și nutrienți biodisponibili. Oricît ai încerca să-ți păcălești corpul privîndu-l de calorii, el va lupta întotdeauna pentru supraviețuire, adică va reuși să pună deoparte, să împiedice pierderea kilogramelor și practic să-ți dea peste cap toate planurile. Dacă vrei să afli mai multe, îți recomand călduros cărtea The Obesity Code scrisă de Dr. Jason Fung și/sau această prezentare a Dr. Robert Lustig.

Alimente integrale

În loc să te preocupi de calorii, concentrează-te ca minim 80% din ceea ce mănînci să fie alimente integrale din surse cît mai curate. Natură versus fabrică. Pămînt versus laborator. Tarabe din piață versus rafturile supermarketurilor. Cumpără mîncare pe care o recunoști, despre care știi de unde vine, ce conține. Nu te culca pe o ureche că magazinele și companiile producătoare trebuie să respecte legi și nu ar pune vreodată la vînzare produse dăunătoare pentru sănătatea ta și a familiei. Niciodată! Legile sunt făcute în favoarea producătorilor și comercianților, omul vine mai la urmă pe lanț deși el este cel care plătește. Nu spun că există o conspirație mondială care vrea să ne îmbolnăvească pe capete, ci doar că prioritatea este profitul, nu sănătatea ta.

Gătește

Asumă-ți ceea ce mănînci gătind alimentele integrale cu mîna ta. Am spus-o și o repet – este cea mai bună formă de control a sănătății, ba chiar a libertății proprii în fața sistemului axat pe profit. Alege tu cele mai bune ingrediente pe care ți le permiți și pregătește măcar micul dejun și cina pentru întreaga familie. Implică familia – soțul/soția ca să nu mai simți gătitul ca pe o corvoadă, copiii ca să îi obișnuiești de mici că mîncarea se face în bucătărie, nu vine la pungă de la un străin. Sunt milioane de rețete pe internet care nu cer prea mult timp sau cine știe ce îndemînare pentru a le pregăti. Dacă nu știi de unde să începi, poți comanda colecția mea de rețete de post unde am inclus 45 de rețete vegane, simple și rapide, hrănitoare și gustoase.

Ține post

Că tot veni vorba despre post – ține cont de el, măcar din cînd în cînd. Postul ortodox îți va da ocazia să experimentezi mai mult cu plantele, legumele, leguminoasele. Postul intermitent te va ajuta să îți reechilibrezi producția de insulină, să îți cureți organismul prin autofagie (și pe termen lung, dacă îl ții contant, să și slăbești), să ai un tranzit mai bun care să permită corpului eliminarea compușilor toxici. Toate programele mele includ postul intermitent, pe care-l explic detaliat în documentele trimise clienților și ghici ce? Cel puțin două treimi din participanți îmi spun că păstrează acest obicei după terminarea progamului pentru că odată ce înving teama (nejustificată) inițială își dau seama că îi face să se simtă extraordinar de bine. Poți citi detaliile despre programul integrativ Reboot & Recharge la care se fac înscreri în această perioadă.

Etichetele

Menționam mai sus că 80% din ceea ce mănînci ar trebui să se bazeze pe alimente integrale. Pentru restul, învață să citești etichetele. Învață ce ingrediente îți fac rău și cum ca să știi de ce să te ferești – citind sau făcînd coaching. Vei afla că low-fat nu e cea mai bună opțiune, că siropul de arțar folosit în exces are același efect ca și zahărul, că MSG-ul îți afectează serios creierul, că uleiurile rafinate (naturale, de altfel) îți distrug celulele prin aldehidele pe care le produc, că omega-3 și omega-6 nu sunt benefice decît dacă sunt prezente în proporție echilibrată și cum să faci ca să ajungi cît mai aproape de această proporție. Dincolo de studiul individual sau cu un health coach, ce poți lua în calcul este: 1) să nu cumperi nimic cu mai mult de cinci ingrediente pe listă, 2) să poți citi absolut toate ingredientele, 3) zahărul lipsească sau dacă nu, măcar să fie spre coada listei.

Făinoasele

Tratează-le ca pe niște excepții, nu ca pe un must-have la orice masă. Îți dau trei explicații.

Primul – făina albă procesată este un carbohidrat simplu, adică se absoarbe rapid și se consumă rapid, rezultatul văzîndu-se în variațiile bruște ale glicemiei (sus-jos). Aceste variații au efecte pe termen scurt – foame instalată rapid după masă, stare de irascibilitate, poftă de ceva dulce – și pe termen mai lung – rezistență la insulină, diabet, obezitate.

Al doilea – făina de grîu conține gluten pentru a cărui procesare corpul secretă zonulin, care zonulin poate afecta integritatea mucoasei intestinale. Am explicat mai în detaliu în articolul despre pîine, repet doar ideea principală: pereții intestinului subțire au natural un grad de permeabilitate. Acest zonulin produs de propriul corp pentru digestia glutenului provoacă mici leziuni în perete. O leziune mică astăzi, alta mică mîine și uite așa ajungem să avem un perete mult mai permeabil decît este sănătos – leziunile devin în timp crăpături prin care compuși nedoriți părăsesc intestinul și ajung în sistem, creînd haos. Prima barieră înafara intestinului este sistemul imunitar, care o ia razna pe măsură ce primește lucruri pe care nu ar trebui să le primească (bucăți de mîncare nedigerate suficient, compuși toxici). Celulele imunitare ajung să fie hiper-sensibile, cauzînd simptome pe care tu le resimți ca răceli frecvente, mucus în exces, predispoziție la infecții virale, sensibilități la anumite alimente sau chiar, în cazuri mai grave dar nu foarte rare, boli auto-imune.

Al treilea – făinoasele conțin amidon, o formă un pic mai complexă de zahăr pe care bacteriile patogene care trăiesc de-a lungul tractului intestinal o iubesc nespus. Ca să fie clar – sunt patogene dacă sunt prezente în exces, iar zahărul pe care-l iubesc le fac să înflorească precum zarzării la mijloc de martie. Sigur ai auzit de candidoză, mai ales dacă ești femeie. Posibil să fi avut măcar odată în viață. Candida, bacteria care provoacă manifestările deloc plăcute ale candidozei, este cel mai bun exemplu de bacterie patogenă care se hrănește cu zahăr și care poate scăpa de sub control cu mare ușurință în cazul unei diete în care dulciurile și făinoasele sunt prezente chiar și în cantități moderate. Am avut cliente care se luptau de ani de zile cu simptomele neplăcute ale candidozei (mîncărimi, usturimi vaginale, acnee, poftă excesivă de dulce, oboseală, indispoziții gastrice) și primeau tratamente pentru simtome (creme pentru acnee, ovule pentru candidoza vaginală). Medicamentele funcționau o vreme, apoi candida își vedea de viața ei și făcea din nou ravagii. Neplăcerile s-au sfîrșit în urma unui protocol serios de nutriție terapeutică ghidat de mine.

Fă din mese o prioritate

Nu am timp să număr de cîte ori am auzit de la clienți că mănîncă pe fugă, pe apucate, pe tastatură sau că mîncarea e doar o chestie care consumă timp aiurea, deci o rezolvăm repede și mergem la cele cu adevărat importante – trafic, întîlniri, shopping, divertisment, băute. Nu, mîncatul nu este un lucru mărunt de strecurat pe unde apuci pentru că asta se traduce automat în corp prin STRES. The big stres pe care nu-l înțelegem, îl vedem doar cînd este în punct culminant și simțim din tot corpul și cu toată mintea că suntem la capătul puterilor. Înțelegerea noastră conștientă vine cu mult în urma activării de către corp a sistemului nervos simpatic, adică a stării de stres. Ce trebuie să înțelegi este că cele două sisteme, simpatic și parasimpatic, nu pot funcționa bine deodată. Ori unul, ori altul. Astfel că odată ce ești în modul simpatic, tot ce ține de parasimpatic este diminuat sau închis – digestie, hormoni de reproducere, reparare celulară șamd.

Fă-ți timp să mănînci în liniște, așezat pe scaun. Respiră profund înainte de a te apuca de mîncat. Mestecă bine. Fă pauze. Nu bea apă în timpul mesei și nici imediat după.

Pauză

Ia pauză. Fă o prioritate din a lua pauză, chiar dacă numai cinci minute. Uită-te la cer, ascultă o muzică liniștitoare, joacă-te cu pisica sau cățelul. Respiră. Serios, este cel mai la îndemînă exercițiu de relaxare, poate fi făcut oricînd și oriunde – inspiră și expiră profund de cîteva ori înainte de masă, de întălnire, cînd îți vine să înjuri traficul sau să îți bați șeful. Oricare dintre aceste activități te ajută să dezactivezi sistemul nervos simpatic, să te întorci la starea naturală în care ești menit să trăiești pentru odihnă, dezvoltare, vindecare, procreere. Cînd ești în pană de idei, uită-te pe textul meu de aici.

Să îți fie de bine!

Foto de copertă Todd Quackenbush via Unsplash.